Slava Domnului (57)

   Luca 4:29-30. „Și s-au sculat și l-au scos afară din cetate și l-au dus până în sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să îl arunce cu capul în jos. 30. Dar El, trecând prin mijlocul lor, a plecat de acolo.” ------Glorioasa Slavă a lui Dumnezeu, Domnul Isus Hristos, era Puterea Tatălui în El, înțelepciunea și priceperea Îl însoțeau și a ieșit printre ei fără să-L vadă. Asta da, Slavă! Profeția lui Isaia, făcută cu mulți ani înainte, atunci s-a împlinit și Isus hotărăște să spună Voia lui Dumnezeu pentru omul căzut din grația Lui, prin neascultare. După aproape patru mii de ani, vedem de mai sus, că omul nu-și recunoscuse păcatul și marea lui lipsă de Dumnezeu și nu a hotărât să-și schimbe viața. Dar toată Voia Domnului, s-a împlinit în Hristos și se împlinește în continuare prin Trupul Lui Hristos, Biserica Sa pe pământ. Profeția era:

   Isaia 4:18-19. „Duhul Domnului este asupra mea, pentru că m-a uns să predic săracilor evanghelia; m-a trimis să vindec pe cei cu inima zdrobită, să predic celor captivi eliberarea și orbilor primirea vederii, să pun în libertate pe cei zdrobiți, 19. Să predic anul de îndurare al Domnului.”

   Echipat și plin de Duhul Sfânt, Domnul Isus a adus profeția lui Isaia în auzul tuturor din sinagoga din Nazaret. Era planul Tatălui, pentru că-Și dorea „fii”, cu Chipul Lui pe pământ. Era planul Lui din veșnicii, pentru noi, ca Anul de îndurare al Lui să fie pentru fiecare om căzut „Salvarea”. „Soluția” pentru asta era Isus, Slava Domnului eternă și de necontestat, rezolvată încă de mai înainte de întemeierea Lumii. Anul de îndurare a început la Cruce și va continua până când Biserica, Mireasa  va fi gata de plecare la Mirele ei. Evanghelia lui Isus Domnul nostru este de atunci vestită săracilor, inimile zdrobite tămăduite, robii de război eliberați, orbi să vadă și toți să fie aduși la Viață și toți să ne bucurăm de Anul de îndurare al Domnului, în care Harul și Neprihănirea lui Dumnezeu deschid drum liber oricărui om dorește să primească favoarea lui Hristos înviat din morți cu acest scop, „Salvarea”, din ghearele satanei și Împăcarea cu Cel ce a fost Salvatorul de drept al omului căzut, ca omul să fie adus la starea lui inițială, dorită de Tatăl pentru „fii” Lui.

   Da, dar acum cine împlinește mai departe această Profeție a lui Isaia? Ori nu este pentru noi? Ba da, este pentru mine și tine, „fii” Lui preaiubiți și putem să o ducem cu biruința Slavei Lui, pentru că Isus pentru această cauză a Evangheliei mijlocește la Tatăl pentru noi, ca să facem o lucrare de Vestire a Lui slăvită și puternică, noi fiind pe pământ acum „mădularele Trupului Lui, Isus fiind Capul”, care fac această lucrare glorioasă până la marginile lumii și oamenii să-și mântuiască sufletele pierdute în păcat și necunoștință de Domnul. Amin! (va urma)